Paşaportul pentru copii

30/08/2013

Acte necesare, adrese, cost, maimuţăreli

Primul pas pe care trebuie să-l faceţi dacă veţi călători în străinătate însoţiţi de copiii minori este obţinerea paşaportului copilului.
Certificatul de naştere nu este suficient, dar trebuie prezentat la graniţă la cererea autorităţilor (din experienţă, este cerut mai ales la ieşirea din ţară). Minorul trebuie să aibă paşaport personal. Nu mai este trecut în paşaportul părintelui. Poate călători fără unul dintre părinţi sau chiar fără ambii, dar persoana adultă care îl însoţeşte va trebui să prezinte o declaraţie notarială autentică prin care un părinte sau ambii părinţi îşi exprimă acordul cu privire la ieşirea din ţară a copilului lor minor însoţit de o terţă persoană, respectiv de către celălalt părinte. E o regulă foarte strictă, se respectă fără abateri, am văzut şi am auzit episoade neplăcute cu refuzul la check-in din cauza lipsei declaraţiei.

Cum noi am trecut deja de două ori prin procedura de emitere a paşaportului pentru Max, poate veţi găsi utile informaţiile care ne-au fost nouă de folos.

Există două variante de paşaport: electronic şi temporar. Am optat de fiecare dată pentru pasaportul simplu electronic, care în cazul minorului sub 6 ani este valabil 3 ani.

Actele trebuie depuse, cel puţin pentru minorul sub 14 ani, în prezenţa ambilor părinţi (în anumite cazuri se admit procuri, acorduri scrise sau hotărîri judecătoreşti):

Cît costă:

Unde se plătesc taxele: de consultat site-ul Direcţiei generale de paşapoarte a Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru Bucureşti, zice pe site-ul Prefecturii, plata se face în contul RO96CECEB30033RON2152957. Pe acelaşi site găsiţi şi adresele trezoreriilor din fiecare sector.

Tot pentru bucureşteni: mare atenţie, din 15 iulie 2013 au apărut schimbări mari. Sediul de pe str. Nicolae Iorga preia cu totul alte cereri. Lista cu adresele şi programul pentru fiecare sector poate fi consultată aici.

În zece zile lucrătoare, puteţi ridica paşaportul. Nu uitaţi să-l prezentaţi şi pe cel vechi, ca să fie anulat (se taie colţul paginii cu fotografia, iar paşaportul rămîne suvenir la posesor). Şi mai ales nu uitaţi să veniţi la ridicarea paşaportului cu biletul primit la depunerea actelor!

Dacă optaţi pentru paşaport temporar, prezenţa minorului mai mic de 14 ani la depunerea cererii nu este obligatorie (se folosesc fotografii tipărite pe hîrtie).

Pentru paşaportul electronic, însă, minorul trebuie dus la poză. Şi-acum intervine singurul moment haios al poveştii sau, din contră, momentul al naibii de chinuitor pentru copil, pentru părinţi sau pentru funcţionar. Sau pentru toţi patru deopotrivă. Este motivul pentru care aşteptarea la coadă pentru depunerea actelor se poate prelungi zeci de minute. Partea bună era că în sediul din Nicolae Iorga, cel puţin în 2013, exista cineva care se asigura că aştepţi la uşa la care trebuie, că un birou nu este mult mai aglomerat decît celelalte.De-ar fi aşa şi-n sediile de sector!

Revenind la poză, în 2010 am asudat puţin pînă ne-a ieşit! Copil mic-mic, care încă nu-şi ţinea bine capul pe umeri, care era atras de orice altceva din încăpere, numai de obiectiv nu, hăinuţele care i se tot suceau pe el, pe măsură ce se înmulţeau încercările de poză, un guler care-i acoperea la un obraz, ba o ureche. Fotografie pe fond alb, fără niciun centimetru de părinte în cadru. Piciorul tatălui sprijinit pe scaunul din faţa panoului alb, copilul pe genunchiul tatălui, susţinut cît să stea drept, iar mama făcînd feţe-feţe fix lîngă aparatul foto, ca să atragă privirea plodului. Dacă vreţi să vă descurcaţi mai repede şi mai bine decît noi, nu uitaţi acasă jucăria preferată sau luaţi una nouă, cît mai colorată! Sau faceţi acasă exerciţii de fotografiat, cu o zi-două înainte! Şi să aveţi baftă de o doamnă funcţionăreasă cu priză la copii!

A doua oară a mers mult mai repede. La 3 ani si un pic, din prima încercare a ieşit fotografia bună. Mai greu a fost să-l convingem pe posesor să-şi dea vechiul paşaport ca să fie anulat şi să-l accepte înapoi tăiat. Asta după ce de cîteva ori se supărase că n-a primit la graniţă o ştampilă sau o viză frumoasă în paşaport.

Şi-acum, vorba lui Max după ce a primit paşaportul nou: „Şi-acum, hai în vacanţă!”

pasaport copil

Comments are closed.

Plaja ta, ţestoasa ta, paradisul tău

Surfing Turtle Lodge, Poneloya, Nicaragua Cînd zici Nicaragua, te gîndeşti rapid la plajă, soare, mare? Nici noi nu ne...

Citeste mai mult

Muzici, pinguini şi Meg Ryan

Cu metroul în Mexico City II Încă o cauţi pe Meg Ryan? Urcă, e la staţia următoare! Mexicul din...

Citeste mai mult

Mercat Dominical de Sant Antoni

Duminică dimineaţa, la Barcelona cultura iese în stradă Barcelona mea din 1999 era, mai întîi de toate, catalană. Era...

Citeste mai mult

Cu Dimas, pe plajă la Salamansa

Din Capul Verde, spre lume Nu are mai mult de zece ani. Intră imediat în vorbă cu noi. Vorbeşte...

Citeste mai mult

Garibaldi, plantele medicinale şi Meg Ryan

Cu metroul în Mexico City I 13 linii, 215 staţii, expoziţii, planete, ruine, simbol, metis, vînzător ambulant, ‘solo por...

Citeste mai mult