Viza pentru Capul Verde

31/08/2013

Cum se obţine, cît costă, cît este valabilă

Capul Verde? E o ţară? Da. Are mare? Multă. Are munte? Are. Ne-a plăcut? Cam da. Se ajunge greu? Deloc. Haideţi să începem cu începutul!

Povesteam despre avantajele de a-ţi organiza singur călătoria, de la A la Z. Dincolo de biletul de avion şi de traseu, rămâne grija vizei, care pentru mulţi pare o problemă pe care numai o agenţie de voiaj o poate rezolva. Adevărat, sînt ţări în care se ajunge mai uşor cu excursie organizată sau cu garanţia unui cetăţean al ţării respective (numit sponsor sau invitator), dar pentru multe ţări oricine se poate ocupa singur de obţinerea vizei. Dacă nu aveţi ca destinaţie chiar Coreea de Nord sau Abhazia, cu puţină răbdare şi câteva telefoane, mailuri sau drumuri, sînt şanse mari să rezolvaţi. Nu ne propunem să dăm o retetă universală, dar paşii pe care i-am parcurs noi pentru Capul Verde v-ar putea ajuta.

Site-ul Ministerului Afacerilor Externe este un punct de pornire bun şi merită consultat şi foarte aproape de plecare, pentru că pot apărea alerte de călătorie imprevizibile. Ar merita, dar nu e locul aici, o paranteză despre cît de în serios ar fi de luat toate alertele acestea. Pe site-ul MAE am început căutările cînd am hotărît să plecăm în Capul Verde. În general, pentru orice ţară, de citit rubrica „Vize şi servicii consulare – Regimul de vize”. Apoi condiţiile de călătorie, cu detalii despre vaccinurile obligatorii, despre viteza-limită la volan, despre cărţile de credit acceptate, asistenţa consulară etc etc.

Dacă ar fi existat o ambasadă sau un consulat al Capului Verde în România, acesta ar fi putut fi pasul al doilea pentru noi. În lipsa ei, am trimis un e-mail către informatii.consulare@mae.ro şi am obţinut o pistă preţioasă: cetăţenii români care călătoresc în Capul Verde au nevoie de viză de intrare (bun, asta ştiam) şi, pentru mai multe detalii, trebuie să ne adresăm agenţiei de voiaj (n-avem!). Al doilea paragraf e salvator: dacă nu călătorim cu o agenţie de turism, ne putem adresa Ambasadei României în Republica Senegal la căsuţa poştală… telefon… e-mail… (e-mailul vă poate fi util: romania@sentoo.sn)
Am aştept mult răspunsul pe e-mail de la Ambasada din Senegal. Sau poate ni s-a părut mult, direct proporţional cu entuziasmul nostru şi cu preţul biletului de avion, care credeam noi că va creşte mult dacă nu-l cumpărăm imediat (n-ar fi crescut, deci nu contează cît de devreme faceţi planurile pentru Capul Verde! Iupi!). Era primăvară, iar vacanţa era planificată pentru toamnă…
Aşteptînd deci, am sunat la Poliţia de Frontieră, să aflăm sfaturile lor. Năuceală totală: „Capul Verde? Ăăă… Trebuie să mergeţi la Budapesta pentru viză.” Budapesta suna ceva mai bine decît Lisabona, Madrid sau Paris, despre care citisem pe forumuri. Nu ne speria foarte tare nici ideea obţinerii vizei din Paris, pentru că biletul de avion pe care-l găsisem era Paris – Sal (Capul Verde), cu o companie low cost franceză, dar asta ar fi însemnat să petrecem mai multe zile la Paris înainte de plecare, ca să n-avem surprize cu viza. Şi pînă la urmă nici cîteva zile în plus la Paris în octombrie n-ar fi fost o soluţie rea, ba din contră. Aşadar, orice răspuns am fi primit referitor la viză ar fi fost o soluţie bună. Iar Poliţia de Frontieră dă sfaturile cele mai bune cînd e vorba de intrarea în România şi mai ales pe cale terestră.

Din partea Ambasadei României în Senegal am primit toate informaţiile de care aveam nevoie, în „Fişa consulară a Republicii Capului Verde”. Înainte de a povesti cum şi de unde se obţine viza, să mai spunem şi de ce Senegal. Dincolo de faptul că este cea mai apropiată ţară, geografic vorbind, la 600 km de Capul Verde, Ambasada României din Senegal asigura în 2006 şi asistenţa cetăţenilor români care călătoreau în Capul Verde. Exista atunci şi un candidat pentru postul de Consul Onorific al României la Praia (capitala Capului Verde), la care noi nu am apelat deloc.
Între timp, rolul de Consul Onorific a devenit unul oficial, aşa că iată unde vă puteţi adresa pentru informaţii (nu pentru viză, veţi vedea mai jos de ce):

Consulul Onorific al României la Praia este dl. Ladislas Monteiro
E-mail: ladislasm@yahoo.com
Telefon mobil: 00238 991 20 89
Adresa Consulatului Onorific din Praia: Zone de Tira Chapeu, B.P. 611 – Praia, Cabo Verde
(Informaţii de pe site-ul MAE, valabile în august 2013).

Viza pentru Capul Verde se poate obţine, într-adevăr, de la ambasadele sau consulatele din Europa (Germania şi Italia sînt sugerate de către MAE), dar cel mai simplu este să obţineţi viza la intrarea în ţară. Se pare că este chiar mai ieftin decît dacă aţi obţine-o înainte. În 2006, circulau mai multe sume în poveştile celor care fuseseră deja acolo, dar în 2013 toate sursele dau suma de 25 euro, de plătit cash sau prin card, la Poliţia de Frontieră a Republicii Capului Verde, adică la aeroport. Viza e valabilă numai 15 zile. Teoretic, se cer dovezi de cazare şi de resurse financiare, dar practic puteţi scăpa fără. Pe noi în 2006 nu ne-au întrebat nimic despre asta, ne-au ştampilat paşapoartele şi gata. Cel mai sigur e să aveţi o rezervare de cazare tipărită (nu neapărat plătită dinainte, dar să fie clare datele).

Cabo_verde_photo

De unde se poate obţine viza turistică pentru Capul Verde:

  1. De la una din ambasadele Capului Verde din străinătate (Germania sau Italia zice pe site-ul MAE România), pe baza unui paşaport valabil cel puţin 6 luni de la data întoarcerii şi a unei fotografii de identitate. Viza este valabilă 30 de zile maximum. Costul este mai mare decît la al vizei obţinute la aeroport, francezii scriu despre 45 euro de persoană, plus plata timbrelor dacă trimiteţi documentele prin poştă.
  2. Se ocupă agenţia de voiaj, în cazul în care alegeţi excursia organizată sau agentul de turism. Dacă alegeţi o agenţie franceză, trebuie să trimiteţi documentele pentru formalităţi cu cel puţin o săptămînă înainte de plecare. Costă 25-30 euro de persoană. La sosirea în aeroportul din Capul Verde, vă regăsiţi numelee pe o listă, staţi la coadă, primiţi ştampila în paşaport şi gata.
  3. Din aeroport, de la Poliţia de Frontieră, la intrarea în tară. Este valabilă 15 zile, costă 25 de euro. Se obţine dintr-un birou micuţ de lîngă biroul de control vamal, durează cinci minute. Soluţia cea mai la îndemînă şi fără bătăi de cap. În plus, aşa puteţi hotărî acum să plecaţi în Capul Verde chiar şi poimîine!

Important! Prelungirea vizei

Viza obţinută la intrare poate să nu acopere toată şederea în Capul Verde. A fost cazul nostru. Am arătat biletele de avion de întoarcere, dar asta n-a contat, ni s-a aplicat o viză valabilă două săptămâni. Se pare că asta e procedura atunci cînd viza se obţine la intrarea în ţară, nu înainte.

Indiferent de ceea ce vă va spune Poliţia de Frontieră la intrare, întrebaţi la sediul poliţiei de pe insula unde vă aflaţi, cu cîteva zile înainte de expirarea vizei, pentru că în 2006 prelungirea vizei se făcea doar la Praia sau la Mindelo. La noi cred că a fost o neînţelegere (lingvistică?), pînă la urmă reparată doar cu noroc, pentru că ni s-a spus că putem prelungi viza în orice oraş din Capul Verde (mă gîndesc acum că poate noţiunea de oraş a fost cauza neînţelegerii). Cu o zi înainte de a pleca din Mindelo (capitala culturală, situată pe insula São Vicente), am avut intuiţia să întrebăm la poliţie dacă pe insula vecină, Santo Antão, putem prelungi viza. Şi aşa, în 24 de ore, aveam ştampile noi şi peste alte cîteva ore păşeam pe insula vecină, poate cea mai sălbatică, pentru noi cea mai frumoasă din tot arhipelagul.

Asiguraţi-vă că vă prelungiţi viza înainte de a vă pierde pe cărări neumblate de pe insule şi insuliţe, ca să evitaţi amenda, în caz că aţi depăşit data vizei. Amenda era 100 de euro, între timp o fi crescut… Un calcul simplu, ca să vedeţi că nu merită deloc: cu 100 de euro, cumpăraţi un bilet de avion între insule. E drept, doar bilet de dus, dar cine ştie de care insulă vă înamoraţi nebuneşte şi cereţi apoi rezidenţă?

cabo-verde-airlines

Comments are closed.

Plaja ta, ţestoasa ta, paradisul tău

Surfing Turtle Lodge, Poneloya, Nicaragua Cînd zici Nicaragua, te gîndeşti rapid la plajă, soare, mare? Nici noi nu ne...

Citeste mai mult

Muzici, pinguini şi Meg Ryan

Cu metroul în Mexico City II Încă o cauţi pe Meg Ryan? Urcă, e la staţia următoare! Mexicul din...

Citeste mai mult

Mercat Dominical de Sant Antoni

Duminică dimineaţa, la Barcelona cultura iese în stradă Barcelona mea din 1999 era, mai întîi de toate, catalană. Era...

Citeste mai mult

Cu Dimas, pe plajă la Salamansa

Din Capul Verde, spre lume Nu are mai mult de zece ani. Intră imediat în vorbă cu noi. Vorbeşte...

Citeste mai mult

Garibaldi, plantele medicinale şi Meg Ryan

Cu metroul în Mexico City I 13 linii, 215 staţii, expoziţii, planete, ruine, simbol, metis, vînzător ambulant, ‘solo por...

Citeste mai mult