Mercat Dominical de Sant Antoni

30/08/2013

Duminică dimineaţa, la Barcelona cultura iese în stradă

Barcelona mea din 1999 era, mai întîi de toate, catalană. Era colindat de străzi de dimineaţa pînă seara, pînă la învăţarea pe dinafară a bulevardelor, a parcurilor, a fîntînilor, a oamenilor-statuie de pe Rambla, a comercianţilor asiatici ce vindeau suveniruri made in China, a scurtăturilor pînă la Parc Güell, a tuturor trecerilor de pietoni de pe Avinguda Meridiana. Era mai ales ciulitul urechii la cuvinte şi expresii noi, erau fotografiile stîngace facute lîngă monumentul lui Columb, era paella scumpă împărţită studenţeşte în trei, cu Oana şi cu Dana.

Barcelona mea din 1999 a însemnat şi dimineţile de duminică petrecute la Mercat de Sant Antoni. Nu l-am descoperit colindînd aiurea oraşul, am ajuns acolo la sfatul lui Joan, profesorul nostru de catalană din Bucureşti, întărit apoi de sfatul profesorilor noştri de catalană de la şcoala de vară. Şi am dat peste peştera lui Ali Baba!!

Mercat de Sant Antoni (Piaţa Sf. Anton) este o piaţă imensă în cursul săptămânii, de unde locuitorii Barcelonei, mai ales cei din cartierele din jur, îşi fac cumprăturile zilnice. Găseşti aici legume, fructe proaspete, peşte de toate felurile, carne, dar şi haine, pantofi, accesorii pentru casă, iar la cîteva standuri poţi chiar să iei masa. E un loc cu legendă, o piaţă care înseamnă mai mult decît vînzători aşteptîndu-şi cumpărătorii sau cumpărători ieşind cu sacoşele încărcate. E un monument rar, în sensul cel mai comun al cuvîntului: edificiul care adăposteşte piaţa are o valoare arhitecturală deosebită. Clădire frumoasă, veche – remarci imediat, e din altă lume şi te poartă rapid în altă lume – din metal, în tonuri galben-roşiatice (culorile steagului catalan, pentru că, nici nu se poate altfel, în Catalunya totul se leagă de istorie, de apartenenţă), culori azi şterse, aproape ascunse trecătorului grăbit sub panourile care încercuiesc zona în renovare.

mercat-de-sant-antoni-2012

Mercat de Sant Antoni se restaurează. La cît de mult ţin barcelonezii la clădirile lor, la pieţele lor, mai toate adăpostite în adevărate monumente cu valoare istorică, era normal ca şi Mercat de Sant Antoni să fie restaurant. În 2008, clădirea a împlinit 125 de ani. Are o formă interesantă, de cruce cu patru braţe egale, se integrează perfect planului cartierului Eixample (cel pe care sigur l-aţi văzut în fotografiile făcute din aer sau dintr-o clădire foarte înaltă, cartier simetric, format parcă dintr-o înşiruire de pătrate cu cladiri pe laturi, îngrădind curţi interioare generoase). Cel care a proiectat-o, Antoni Rovira i Trias, este un nume cu greutate în arhitectura urbană a Barcelonei. Se pare că piaţa funcţionează în această clădire, chiar sub numele de azi, din 1936 şi că a fost iniţial o urmaşă a unui faimos tîrg de vechituri, Fira del Bellcaire, care ar fi printre cele mai vechi tîrguri din Europa, după unii datînd din secolul al XIV-lea. Mercat de Sant Antoni s-a transformat rapid şi natural într-un tîrg de carte veche. În 1931, erau deja 300 de standuri cu cărţi, colecţionarii se întreceau în a aduce piese rare şi preţioase, iar vizitatorii erau intelectuali de vază ai epocii. Astfel, în cîţiva ani, a ajuns punctul de întîlnire nr. 1 pentru toţi pasionaţii: el Mercat Dominical de Sant Antoni (piaţa duminicală Sant Antoni).
De atunci, istoria lui s-a scris duminică de duminică: dincolo de cărţi mai vechi sau mai noi, găseai reviste, cărţi poştale, timbre, calendare, dicţionare, apoi postere de cinema, discuri de vinil, benzi desenate, cărţi SF, jocuri video, filme şi reviste manga…

mercat-desant-antoni-old

Sursa: site-ul oficial al tîrgului Dominical de Sant Antoni

 

Târgul de duminică era loc de întîlnire, de socializare, în epoci în care nu existau prea multe opţiuni de petrecere a timpului liber sau în epoci dificile istoric şi politic, în care libertatea de expresie era inexistentă. Era locul în care puteau fi văzute personalităţi ale vieţii culturale sau politice locale, un Manuel de Pedrolo (scriitor din secolul trecut), un Quim Monzó (scriitor contemporan), un Pasqual Maragall (fost primar al Barcelonei, fost preşedinte al Guvernului Catalan sau Generalitat de Catalunya) sau un Joan Manuel Serrat (muzician, cîntăreţ).

Întrebaţi locuitorii Barcelonei de orice vîrstă şi o să înţelegeţi şi mai bine ce înseamnă Mercat de Sant Antoni. Sigur veţi auzi poveşti despre duminici cu tata la cumpărat benzi desenate, duminici în spatele tejghelei cu bunica vînzătoare de reviste naturiste, duminici cu fraţii mai mari la întregit colecţii de timbre sau de cromos. Schimbul de cromos sau de cartoline din colecţii a avut şi încă are amploarea unui fenomen. La noi cred că nu au prins niciodată cu adevărat sau nu la un aşa nivel. Trivializînd la maximum, ar corespunde seriilor cu dinozauri care s-au împărţit toată iarna trecută la Mega Image. Ai o parte, ai dubluri, cauţi să le schimbi sau să cumperi ceea ce-ţi lipseşte, ca să-ţi completezi colecţia. Cromos pot fi cel mai adesea serii cu jucători de fotbal, cu personaje manga. Colecţii de sute de cartonaşe, cu care copiii vin la tîrg, cei mai mici cu bunicii în ajutor, pe post de negociatori, cei mai măricuţi manevrînd teancurile cu o dexteritate de invidiat. Îi vezi pe marginea drumului din jurul tîrgului de cărţi vechi, cu trei opţiuni mari: să facă schimb de cartoline cu bunicii altor copii, să cumpere cartolinele care le lipsesc de la bunici sau să facă schimb cu alţi copii. Cei mai norocoşi reuşesc să-şi completeze colecţiile după cîteva luni de negociat în târg. Mă gîndesc că o astfel de duminică îţi modelează memoria vizuală cum nu se poate mai bine! Rar îi vezi şovăind, nesiguri dacă au deja în colecţie o cartolină sau alta.

 

cambio-de-cromos-Sant-Antoni

Schimb de cromos la Mercat Dominical de Sant Antoni

 

Colecţionarii sînt foarte specializaţi. Mulţi aduc cărţi în catalană pe teme de istorie sau beletristică, alţii aduc numai benzi desenate (tebeos, cum le spun cel mai des), alţii aduc calendare de buzunar, monede, insigne, dopuri de cava (vinul spumos catalan), alţii au mii de cărţi poştale alb-negru, multe scrise şi timbrate, alţii aduc numai postere de filme, alţii au benzi desenate erotice şi DVD-uri porno.
Cauţi programul cinematecii de acum treizeci de ani? Dacă există un singur loc din Barcelona în care îl vei găsi, acela este Mercat de Sant Antoni. Cauţi toată colecţia de cărţi cu Pocoyo sau figurine din cauciuc cu fotbaliştii de la Real Madrid sau cu personajele din Toy Story? Pe Sponge Bob? Ţestoasele Ninja? Lucky Luke? Asterix? Ştrumfii? Tintin? Sigur le găseşti duminică la Sant Antoni. Înainte de a ajunge la tîrg, le poţi admira cît vrei pe site-ul vînzătorilor de figurine de colecţie. Mai mult, puteţi face comenzi online şi puteţi primi jucărelele acasă.

ninots-figuras-Sant-Antoni

Ideea cu livrarea la domiciliu nu este nouă aici, iar distanţa aparent astronomică dintre ideea de tîrg de vechituri sau flea market sau marché aux puces sau cum îi veţi mai spune, şi ideea de home delivery, de comenzi online, de card de reducere, distanţa asta nu se simte ca ceva fals sau forţat. Vine dintr-o permanentă adaptare a ideii de piaţă la epocile care trec inevitabil, o adaptare la nevoile oamenilor. Şi nu mă îndoiesc deloc că asta ar ţine lumea acasă, în faţa calculatorului, în loc să vină duminică în Sant Antoni. Tîrgul de duminică e mai mult decît un tîrg, nu e o simplă piaţă, e un univers, o lume cu reguli şi rutină pe cît de necesare, pe atît de greu de modificat.

Acum mai bine de 14 ani, cînd am mers acolo pentru prima dată, vînam mai ales cărţi. Preţurile năucitor de mici ne-au încurajat să cumpărăm dicţionare şi enciclopedii pe care nici nu îndrăzneam să sperăm că ni le vom permite din banii de buzunar de studenţi din Europa de Est. E drept, companiile aeriene nu pierdeau pe-atunci vremea cu număratul bagajelor de cală ale fiecăruia, aşa că fiecare dintre noi punea pe bandă 4-5 pachete, pe lîngă rucsacul cu haine.
După luna de cursuri, de ateliere de bucătărie catalană, de sardanes lente, dansate ordonat, numărînd paşii, mînă în mînă cu sătenii pe 11 septembrie, Ziua Naţională a Cataloniei (da, un alt fel de 9/11, pentru că tot un moment tragic marchează şi, culmea, faimosul şi mai recentul 9/11 tot la Barcelona l-am trăit), după ‘baia de catalană’, cu elanul cît muntele, căram în bagaje înapoi acasă orice roman în catalană ne-am fi permis să cumpărăm. Azi nu mai înaintez printre filele lor la fel de sprinten ca atunci, dar simpla lor prezenţă în bibliotecă aduce amintirea dimineţilor mele catalane de duminică.

Anul trecut, în noiembrie 2012, am ajuns din nou la Mercat Dominical de Sant Antoni. Ştiam că n-am cum să-l ratez, primul semn a fost hotelul în care aveam să stăm, la doi paşi de strada Urgell, la rîndul ei la un pas de vechea cladire a pieţei Sant Antoni şi chiar strada pe care se desfăşoară acum tîrgul, de cînd clădirea principală este în renovare. Nu vă imaginaţi că ne dădeam jos din pat direct în piaţă, străzile astea sînt nişte bulevarde imense, dar oricum, coincidenţa cu rezervarea hotelului a fost un semn. Certitudinea a venit cînd nişte prieteni din Barcelona ne-au vorbit cu o seară înainte de tîrgul de duminică de la Sant Antoni, unde ei merg dintotdeauna, cu un stand. Uau, coincidenţa nr. 2, decisivă!

De data asta, n-am mai vînat dicţionare şi enciclopedii, dar am găsit cîteva cărţi de poveşti în spaniolă şi catalană, numai bune de adormit copii de trei ani. Şi am început mici colecţii de figurine din Totoro. Şi alte cîteva care n-au circulat la noi, aşa că le inventăm zilnic roluri şi nume.

mercat-sant-antoni-toys-and-books

A! Şi pe la spartul tîrgului a mers ca unsă o bere la bodega din colţ, unde bunicii răsuflau uşuraţi că şi-au ajutat nepoţii să-şi întregească încă o colecţie de cromos, iar doamna de la casa de marcat a schimbat două vorbe cu Anna, prietena noastră catalană viitoare moştenitoare de stand în Sant Antoni, care ne povestea cum, pentru toţi paradistes – adică vînzătorii cu standuri, tîrgul de duminică e parte din viaţa lor, cum e aerul pe care-l respiră. Ba pentru unii e chiar locul naşterii. La propriu!

N-am ajuns niciodată la Barcelona primăvara. Dacă ar fi să aleg o zi, aş alege 23 aprilie, ziua de Sant Jordi – patronul Cataloniei, cînd se sărbătoreşte Dia del Llibre (Ziua cărţii). Prin tradiţie, pe 23 aprilie fetele primesc un trandafir roşu, iar băieţii primesc o carte.
Dacă ziua de 23 nu cade într-o duminică, în Sant Antoni se sărbătoreşte de obicei în duminica dinainte. Trebuie să fie un delir total!

sant-antoni-dominical-2012

Aici, tîrgul duminical amenajat provizoriu. Dimineaţa devreme nu e foarte aglomerat

 

Pînă să se termine restaurarea clădirii Pietei Sant Antoni, programată iniţial să dureze doi ani, prelungită apoi la trei, piaţa zilnică şi tîrgul de duminică au loc într-un cort imens, amenajat special, cu încălzire iarna. Cînd va fi gata cladirea nouă, o să găsiţi trei nivele la subsol, cu parcări, probabil cu acces la internet, mai multe barurii şi cafenele, acoperiş nou-nouţ, sigur cu panouri solare, dar şi acces la vechile ziduri de cetate care încă se mai păstrează sub cladirea actuală, la mai bine de 5 metri adîncime.

Cînd ajungeţi data viitoare la Barcelona, nu bifaţi doar faimoasa piaţă La Boqueria din buricul tîrgului, care e, fără îndoială, un deliciu vizual, orfactiv, gustativ… Includeţi vizita la pieţele din Barcelona pe lista obiectivelor de vizitat gratis, că tot se poartă topurile, listele şi tips-urile despre ce e de făcut în oraşul x, dacă nu ai aproape niciun ban. Vizitaţi-le pur şi simplu, savuraţi, mirosiţi, admiraţi, intraţi în vorbă cu negustorii, tocmiţi-vă, daţi o tură, apoi încă una, reveniţi peste o zi, o săptămînă, un an…

Dacă vă nimeriţi însă în Barcelona spre final de octombrie, aţi putea participa la Mercat de Mercats, un festival al pieţelor, sărbătoarea gastronomiei locale catalane, mai ales a celei barceloneze. Standuri, ateliere de gătit, degustări, vinuri, delicii, ca la festival!
Mercat de Mercats este organizat de Primăria Barcelonei şi de Institutul Municipal al Pieţelor (da, au chiar un institut care se ocupă de asta!). Durează trei zile şi are loc pe Avinguda de la Catedral, în cartierul El Barri Gotic (de pe Rambla, venind dinspre port spre Plaça Catalunya, pe partea dreaptă).

Blogul Mercat de Mercats, activ doar în perioada tîrgului:  în catalană, dar cu poze (: Şi povestiţi-ne cum este, pentru că Barcelona în octombrie nu rimează deloc cu programul nostru. Of, of!

Revenind la Sant Antoni, am descoperit de curînd, dintr-o întîmplare, că s-a făcut în 2011 un film documentar, Un diumenge al Mercat de Sant Antoni (O duminică în Mercat de Sant Antoni), în regia lui Yus Queralt. Pe internet am găsit doar un trailer cu subtitluri în spaniolă. Ascultaţi părerea domnului cu ochelari, cu mustăcioară subţirică şi cravată-n dungi, care zice cam aşa: „Cărţile sînt un virus, dom’le! Dacă l-ai prins, greu te vindeci, cu el rămîi. Nu un virus virulent (!), ci unul intelectual. Un drog bun, sănătos.”

Să ne drogăm mult şi bine, zic! Enjoy the trip!

Adresa: Carrer del Comte d’Urgell, între Floridablanca şi Tamarit

Cum ajungeţi: Metrou – staţia Sant Antoni pe L2. Autobuz: 13, 20, 24, 37, 41, 55, 64, 91, 120, 121, 141 şi 144
Cînd: duminica, 8:30 – 14:30.
Intrarea liberă

Site: Tîrgul de duminică, în locul provizoriu în catalană, spaniolă, parţial în engleză

Site: Mercat de Sant Antoni piaţa zilnică de fructe, legume, carne, peşte, ouă, cafea, minuni bio, bar, preparate gata de servit. Mutat în Ronda Sant Antoni, cît durează restaurarea. Orar: luni – joi 7:00-14:30 şi 17:00-20:30, vineri-sîmbătă 7:00-20:30. Acces pentru persoanele cu mobilitate redusă.

 

Comments are closed.

Plaja ta, ţestoasa ta, paradisul tău

Surfing Turtle Lodge, Poneloya, Nicaragua Cînd zici Nicaragua, te gîndeşti rapid la plajă, soare, mare? Nici noi nu ne...

Citeste mai mult

Muzici, pinguini şi Meg Ryan

Cu metroul în Mexico City II Încă o cauţi pe Meg Ryan? Urcă, e la staţia următoare! Mexicul din...

Citeste mai mult

Mercat Dominical de Sant Antoni

Duminică dimineaţa, la Barcelona cultura iese în stradă Barcelona mea din 1999 era, mai întîi de toate, catalană. Era...

Citeste mai mult

Cu Dimas, pe plajă la Salamansa

Din Capul Verde, spre lume Nu are mai mult de zece ani. Intră imediat în vorbă cu noi. Vorbeşte...

Citeste mai mult

Garibaldi, plantele medicinale şi Meg Ryan

Cu metroul în Mexico City I 13 linii, 215 staţii, expoziţii, planete, ruine, simbol, metis, vînzător ambulant, ‘solo por...

Citeste mai mult